Proiecte

Buget : 31000 EURO

În perimetrul Liceului Onisifor Ghibu, loc care în prezent nu este folosit în niciun fel, ar urma să se amenajeze Parcul Etnografic „Onisifor Ghibu”, în care viaţa şcolii să se întrepătrundă cu viaţa cartierului Nufărul. Aici ar urma să fie instalate două case tradiţionale relocate, restaurate şi modernizate tehnologic, un ecran pentru proiecţii în aer liber, o cişmea şi un perimetru de relaxare. Elementele constitutive ale acestui parc etnografic sunt: casa principală, şura-atelier, curtea, troiţa, ecranul, fântâna. Proiectul presupune un nou concept educativ, urbanistic şi social-comunitar. CASA TRADIŢIONALĂ Casa ar aduce la un loc elemente exemplare pentru cultura românească tradiţională: casa, pridvorul, atelierul, troița; icoana, ştergarul, blidul, ia; obiecte populare utilitare. Parcul ar găzdui expoziţii tematice temporare, cu lucrări ale elevilor, individuale sau colective, de inspiraţie creştină sau laică: icoane pe sticlă, oua încondeiate, ţesături, cusături (ii, brâie, ştergare, covoare, chimire); cărţi poştale, ex libris-uri, acuarele, modelaje, bijuterii hand made, fotografii, mărţişoare. Pe aceeaşi linie, artişti semnificativi, care în prezent sunt vizibili doar în locurile consacrate ale oraşului ar găsi aici un spaţiu de expunere pentru lucrările lor; în acest fel, am include parcul etnografic - implicit, cartierul – în circuitul municipiului (pictură, sculptură, artă monumentală, fotografie, artă contemporană). Comunitatea cartierului Nufărul (circa 40.000 de locuitori) şi populaţia şcolară numeroasă a Liceului Onisifor Ghibu (1.768 de elevi) ar fi mai aproape de ce se întâmplă pe scena artistică a municipiului. Spaţiul ar găzdui conferinţe, expuneri şi prezentări pe diverse teme, susţinute de profesionişti, dar si de persoane mai puţin cunoscute, dar care au un discurs coerent, din rândul marelui public. În acest fel, ar primi o voce şi o tribună democratică şi cei care, în ciuda calităţilor lor, nu reuşesc să-şi facă suficient de cunoscute mesajele, neavând pentru asta o platformă sau girul unei instituţii. Casa ar servi în mod curent pentru susţinerea unor ore de limba şi literatura română, geografie, istorie, religie, arte plastice, etnografie şi folclor, educaţie muzicală, biologie şi ecologie, dirigenţie, educaţie civică - toate căpătând un plus de solemnitate într-un astfel de cadru. În timp, locul ar deveni o bancă de informaţii monografice, culese din judeţ, de elevi, profesori şi pasionaţi, informaţii care să poată ghida turistul care vrea să cunoască în prealabil anumite destinații (vezi un proiect actualmente în derulare, „Biserici de lemn din Ţara Beiuşului, câştigător al unei finanţări prin Bursa Talentelor a Fundaţiei Comunitare Oradea), o bază de informare dezvoltată în spiritul turismului etnografic. Parcul etnografic ar constitui şi un loc de practică, în care elevii să preia pe rând rolurile de gazdă, de ghid turistic, de prezentator, de animator, de custode, de ghid de muzeu popular, exersându-şi aptitudini din cele mai concrete. Pentru cei din domeniul Resurselor Umane, aceştia si-ar putea recruta din timp personalul. Parcul şi casa ar găzdui mini-spectacole (muzică vocală, instrumentală, scenete, teatru de păpuşi, de marionete, proiecţii video, cinematograf în aer liber), cu participarea unor artişti consacraţi sau în devenire. Parcul Etnografic „Onisifor Ghibu”ar fi un spaţiu în care diversele generaţii ar lua contact cu elemente esenţiale din ADN-ul spiritual al acestui popor. ŞURA-ATELIER În ce priveşte şura (restaurată şi modernizată tehnologic), destinaţia sa principală ar fi cea de atelier de meşteşuguri, în care copiii să-şi pună în operă priceperile, realizând obiecte în spiritul celor deja menţionate. În plus, spaţiul fiind echipat cu mese şi bănci modulare, aici s-ar organiza mese festive, reuniuni, majorate, gustări şi primiri de oaspeţi. CURTEA Spaţiul în sine ar avea şi valenţe ale unui parc dendrologic. În zona inspre stradă, de-a lungul gardului, aici s-ar planta arbori, arbuşti şi plante ierboase specifice florei româneşti (alun, corn, mălin, măceş, iasomie, lămâiţă, pomi fructiferi, plante medicinale, plante aromatice etc.), cu exemplare care să fie îngrijite şi documentate de diverse clase de elevi. S-ar realiza un ambient vegetal care să asigure o delimitare şi protecţie inclusiv vizuală, cu o componentă naturală nealterată. Pentru un tânăr care ajunge tot mai greu să ia contact cu natura reală, ca şi pentru o lecţie de botanică în aer liber, justificarea unui astfel de biotop este evidentă. Este important de subliniat că elementele componente - casa şi şura-atelierul, în speţă - ar urma să fie dotate cu instalaţii audio-vizuale moderne, astfel încât tânăra generaţie să acceseze valorile perene împachetate într-o haină tehnologică digitală, de secol XXI (Internet, ecrane TV, monitoare, video-proiector, aparatură interactivă, instalaţii de sonorizare, instalaţii de iluminat). Întreg ansamblul ar fi securizat şi supravegheat video, 24 de ore pe zi,

Amenajare de spații verzi și locuri de joacă

Buget : 200000 EURO

V-ați întrebat vreodată ce am putea face ca școala sa fie mai atractiva si mai eficienta pentru copii dumneavoastră, pentru viitorul nostru al tuturor? Ce vrem să devină? Pentru ce îi pregătim? Să fie buni executanți sau să aibă dezvoltat sentimentul încrederii în forțele proprii și mijloacele necesare punerii în practică a idealului societății de mâine? Și de undeva trebuie început. Școala Gimnazială ,, Nicolae Bălcescu” își dorește să vină în întâmpinarea nevoilor celor care reprezintă viitorul. Dacă ne dorim ceva mai bun trebuie să investim în ei – în copii de azi care vor deveni adulții de mâine. Școala viitorului presupune digitalizare. Proiectul urmărește dotarea sălilor de clasa din Școala Gimnazială ,, Nicolae Bălcescu” cu tehnică inovativă în domeniul învățământului: un sistem informatic centralizat, table interactive, laptopuri, multifuncționale, sistem audio. Dezvoltarea comunității si viitorul este strâns legat de calitatea forței de muncă pe care noi o pregătim, abilităților de care dispun. Prin folosirea tehnicii moderne elevilor li se dezvolta abilități tehnice, curiozitatea, spiritul de inițiativă, gândirea analitică, spiritul antreprenorial, managementul timpului - toate necesare pentru integrarea pe piața muncii. Dotarea școlii cu o rețea informatica într-un sistem centralizat închis care să permită accesul și diseminarea de date și informații a căror scop să fie creșterea eficienței educative și manageriale e necesară. Viteza de prelucrare și transmitere a informațiilor și a cerințelor funcționării unei instituții de învățământ performante este în strânsa legătură cu dotările aferente. Introducerea catalogului electronic acum la clasele a VIII –a e un pas spre introducerea la toate clasele – comunicarea cu părinții, creșterea eficienței comunicării în timp real și eficient sunt doar câteva din beneficiile digitalizării școlii. Toți elevii vor beneficia de dotări moderne în sălile de clasa, laboratoare: tabla interactivă, laptopuri și multifuncționale. Utilizarea lor va duce la dezvoltarea deprinderilor digitale, modul de lucru în echipa. Tabla interactivă permite intervenția simultană a șase persoane – adulți sau copii. Tehnologia controlată găsește soluții pentru orice, inclusiv tratament pentru rutină. Procesul de învățare este mult mai ușor când lecția este colorată, dinamică și interactivă. Avantajele folosirii tehnologiei duce la asimilarea mai rapida a cunoștințelor. Elevii pot avea rezultate mai bune. enumerăm câteva beneficii, rezultate din folosirea echipamentelor electronice în procesul de învățare la școala: creșterea atenției pe toată durata lecțiilor, asimilarea mai rapida a cunoștințelor, dezvoltarea abilităților tehnice, reducerea timpului de învățare.Viitorul educației implică utilizarea de softuri și programe educaționale, de exemplu manualele digitale, însă lipsa unei infrastructuri digitalizate diminuează/anulează calitatea utilizării lor și a efortului pe care elevii și cadrele didactice sunt dispuși să-l depună. De asemenea participarea cadrelor didactice la cursuri de formare în domeniul digitalizării învățământului. Un sistem audio ar permite îmbunătățirea activităților școlare și extrașcolare care se adresează unui public extins. Ce ziceți să începem, cu un program pilot pentru municipiul Oradea- cu cei 1000 elevi ai Școlii Gimnaziale ,, Nicolae Bălcescu” Oradea?! Scopul acestui proiect este  Creșterea performațelor și a rezultatelor școlare a elevilor din cadrul Școlii Gimnaziale ,, Nicolae Bălcescu” Oradea  Extinderea utilizării tehnologiei digitale in procesul de predare atât la nivelul ciclului primar cât și la nivelul ciclului gimnazial  Specializarea resurselor umane implicate în domeniul educației preuniversitare in utilizarea tehnologiei digitale în procesul de predare Obiectivele proiectului:  Creșterea performanțelor școlare a elevilor din cadrul Școlii Gimnaziale ,, Nicolae Bălcescu” Oradea ca urmarea extinderii utilizării tehnologiei digitale în procesul educațional  Reducerea abandonului școlar prin creșterea atractivității procesului educațional, prin utilizarea în scară largă a tehnologiilor moderne  Specializarea resurselor umane implicate în domeniul educației preuniversitare, din cadrul municipiului Oradea prin organizarea de cercuri pedagogice pe discipline de studiu  Creșterea interacțiunii intre profesor și elevi, respectiv între școală și părinți.

Digitalizare

Buget : 200000 EURO

Asociația Părinților Lucian Blaga din Oradea depune acest proiect important ,pentru cei peste 800 de copii care învață în acest liceu .Sala multifuncțională .Ea va fi folosită atât ca sală de mese, sală festivă cât și ca sală de conferințe cu scop educativ .Investiția în educație trebuie să fie o prioritate a autorităților. Precizez că Asociația Părinților Lucian Blaga,a instalat în unitatea școlară, un sistem de supraveghere video interior și exterior (peste 50 de camere) ,din surse proprii ale părinților pentru siguranța copiilor. Investiţia în educație aduce cea mai bună dobândă. Un copil educat are mai mari şanse să îşi realizeze potenţialul, să devină un adult productiv, un cetăţean implicat şi să contribuie la societatea care i-a oferit o şansă.

Infrastructură culturală